Macar Aproape

Lumina fada,pe care ti-ai bazat intreaga existenta,s-a stins sub vraja pe care o credeai efemera.Magia era nemuritoare si tu n-ai avut habar.Turnul tau a fost spulberat.Ai vazut puterea nemarginita a vulturilor de fier care se indreptau fix in constructia ta sfanta.Ai plans si ai invatat ca orice structura prost gandita mai devreme sau mai tarziu se prabuseste.S-a prabusit.
Te-ai ascuns in liziera padurii si acolo ai colectionat amintiri.Cand nu ai mai avut ce amintiri sa mai adaugi la colectie,ti-ai imaginat diferite intamplari si le-ai scris in jurnal.Tremurai de frica atunci cand fiara ti-a cerut tributul,ai incercat sa fugi.Nu aveai unde.Ti-ai facut curaj si ai rapus bestia.Ai ingropat-o in inima padurii,devenind astfel stapan in teritoriul nimanui.Credeai ca esti fericit.Cu timpul,ti s-a facut dor si te-ai intors.Furia si nebunia au pus stapanire intre timp pe sufletul tau, si te-ai intors,din pacate,cu ganduri de nimicire.Azi,i-ai ucis pe toti.Ce-ai rezolvat?
Numele lui era necunoscut multimii.Eu stateam pe iarba,jos,si era totul verde.

Nu imi pare rau ca sunt aici.Ar fi urat din partea mea sa-ti cer mai mult si de aceea,iti dau pace.Ma multumesc cu aceleasi culori,cu acelasi sunet si cu ambianta vesnica.Nu ma intreba ce fac acum,sti prea bine ce fac.Astept dimineata,cu roua calda,cu sunete razlete,cu ganduri noi,cu.....