She's Only 18

Knock the world right off its feet
And straight onto its head
The book of love will
Long be laughing after you are dead
Fascinated by the look of you
And what was said
Make a play for all the
Brightest minds and light will shed

Hump de Bump

Drumul spre iad....e pavat cu intentii bune.Cum e sa fi cel mai tare?Nu stiu.Cum e sa fi cel mai slab?......

ALTCINEVA
Timpul a trecut si trece in continuare.La fel cum zicea cineva:

"Poate ca cineva a facut schimb de viata cu mine
Fara ca eu sa stiu
Si acum traieste in locul meu fericit,
Asa cum eu ar fi trebuit sa fiu.
Asa s-ar explica de ce simt intr-una ca asta nu este viata mea
O nu, nu..asta nu este viata mea"

URA
Urasc oamenii fericiti!Ii urasc!Am marturisit.Si imi pare rau.Si vreau sa fiu mai bun.Si vreau sa fiu mai altfel.Si vreau...

ARTA
Arta e inutila.La ce folos sa fi ca mine?Pai nu ai da doi bani pe faptul ca nimeni nu da doi bani pe tine!Arta....e inutila.

HUMP DE BUMP

Nu sunt eu.E altcineva.
Hai sa fumam.Hai sa fumam orice si sa ne doara undeva de viata.Asa ziceti toti.Hai sa fim originali.Toti sunteti la fel.Ipocriti.Plangeti pentru orice prostie.Eu rad.Rad de viata!Rad de voi...
Rad degeaba,sunt mai rau ca voi.Sunt...penibil.Hai sa fumam ceva.Ceva bun...

NIMENI
Eu si nimeni.Eu si dragul nimeni.De ce unora le pasa?De ce le pasa cand nu e nevoie sa le pese?De sunt unii atat de tampiti?.....Vreau liniste!!!Lasa-mi singuratatea in pace!Nu o schimba!

(Postarea asta nu a fost scrisa de mine.A fost scrisa de un om care a avut o zi proasta.Nu are nici o legatura.)

Stadium Arcadium

"Cand te-am vazut se auzeau colopotele cum bat din gradina bisericii.Fumul iti inconjura fata ta perfecta,iar eu am cazut.Am impins o camera in spatiu si acolo mi-am gasit calea.A devint oglinda Lunii,un stat al artei care rezista pana cand norii vin si se izbesc unii de altii.Nu ma intreb dece..."

Lucruri ciudate s-au petrecut inainte si dupa ziua de ieri,cand am ramas sub ploaia de stele ce nu contenea.Iesit din arena spatiala,am vazut planetele cum se contopesc.Praful se ridica cu grija de pe platforma cosmica pe care ma aflam,intr-o intarziere continua prin galaxia plina de corpuri grele.Stau si ma uit la Jupiter,la Marte,la Venus...
Ma simt legat de ele printr-o putere pe care ratiunea nu o poate intelege.Incerc sa ma incalzesc,sa ma formez in univers,pe aceasta mica arena pe care mi-am gasit nemurirea si singuratatea.O oglinda a Lunii,o oglinda a astrelor ceresti,departe de lumea pe care o cunosteam candva.Amintirile sunt acum pulbere fina,alba,praf de stele sau colb spatial.

"Eu cad, si cad...ma pierd printre comete si planete,vad cum lumina din paradis se reflecta pe pamant.Simt din ce in ce mai tare legatura cu astrele si cu praful alb,cu miile de comete ce calatoresc prin univers.Sunt ca si ele,un astru ratacit,in urma mea ramane o prelungire luminoasa.Devin un corp nebulos,pierdut in timp si spatiu..."

The stadium arcadium
A mirror to the moon
And I'm forming and I'm warming
State of the art
Until the clouds come crashing

Stranger things have happened
Both before and after noon
I'm forming and I'm warming
Pushing myself
And no I don't mind asking
Now

Charlie

And Charlie's makin' me
And Charlie's makin' me smile

A fost langa mine de cand am inceput sa percep lumea,m-a ajutat sa simt lucruri pe care nu le pot percepe,m-a facut sa scot frumusetea din orice.Ce simti cand vezi apusul sau rasaritul,ploaia care cade sau fulgii de nea ce danseaza sub ochii tai?Care e singurul factor optimist in viata asta?
Charlie este prietenul imaginar.Imaginatia.
Cand auzi un sunet sau cand vezi o imagine,Charlie iti poarta simturile si le transforma in ceva imens,intr-un complex de simturi metamorfozate in trairi profunde.Charlie e motivul pentru care mai exista zambete,Charlie ma face sa rad.Este pretutindeni alaturi de fiinta umana,iti ridica moralul de cate ori ai nevoie.Cateodata te intrebi cum incape atata imaginatie in tine.El te face sa te intrebi "Dece nu?".Cineva a zis odata :"A-ti imagina inseamna totul,a sti nu inseamna nimic".
Cine ne consoleaza pentru ceea ce nu suntem?Imaginile creatoare ce percep mai mult decat intelege recea ratiune.Ea scoate intrunericul la lumina,face posibil orice.Realitatea si adevarul fac parte din relatia umana sociala.Imaginatia e mai presus.Credinta nu e bazata pe fapte concrete,nu trebuie sa aiba nici macar un sambure de adevar.Ea reprezinta capacitatea de a spera,de a fi mai buni,si toate astea se trag din imaginatie.Sentimente ce ies la iveala,posibilitatea de a vedea dincolo de lucruri rationale.Ce rost are iubirea fara a avea un nucleu imaginar?Ce rost ar avea daca centrul dragostei nu ar fi un proiect imaginar?
Sa vezi dincolo de lucrurile evidente,sa percepi lumea si altfel,sa aduni tot ce exista in univers si sa modelezi dupa bunul plac,asta e darul cel mai de pret.

Charlie,el imi spune povestea.O poveste care ma face mai vesel,mai optimist,chiar daca nu e a mea.Prietenul imaginar,inspiratia.

So much more than
Charlie's wakin' me
To my core and
Charlie's shakin' me
And tell my story
And Charlie's makin' me
And Charlie's makin' me smile
Oh oh now

My heart....your skin
This love....I'm in
We don't arrive without a surprise
You're right.....I'm wrong
Be free.....belong
Intimate sight has come in to light

Snow ((Hey Oh))

Deschid ochii,incepe viata.E 5 dimineata si eu ma gasesc pe strada ninsa,pasii mei sunt primii pasi pe calea celesta si simt nevoia sa ma dau la o parte,sa o iau pe un alt drum.Mi-as da viata ca sacrificiu,sa fie iarna pentru totdeauna.O viata am facut lucruri doar pentru ca rezultatul lor sa fie o stare de beatitudine.Nu am reusit.E ora 5 dimineata si simt o euforie pe care nu am simtit-o niciodata.Stau ascuns sub o scoarta albastra, pictata cu stele, din care cade ninsoarea peste pamant si imi perturba fiinta.E asa frumoasa zapada incat nu mai am unde merge.
Alerg pe daluri stiind ca urmele imi vor fi acoperite si ca nu am unde sa ma duc.Nu e frig,nu e cald,e o senzatie mult mai divina.Imi pierd relativ cunostinta,cu fiecare mic cristal de apa si care se jertfeste pe pielea mea.Imi vine sa plang de fericire cand vad cum toata viata am cautat o multumire sufleteasca si azi,acea multumire ce vine asa usor din acel loc numit cer.Sa zic ca ma fascineaza ar fi putin.
Ma simt asa strain,nu vad pe nimeni,sunt singurul care are parte de acest fenomen?E un fenomen pe care il atribui fortei divine,nu pot sa ma gandesc la alcineva.Ma las purtat pe valurile de zapada,pe nametii albi perfect asezati pe dealurile moarte.
Nu stiu unde ma aflu,m-am pierdut.Nu am nevoie de nimic,e inca intuneric si continua sa ninga.Nu mai vreau nimic de la viata,ma multumesc cu atat.

The more I see the less I know
The more I like to let it go... hey oh...
Deep beneath the cover of another perfect wonder
Where it's so white as snow
Privately divided by a world so undecided
And there is nowhere to go
In between the cover of another perfect wonder
and it’s so white as snow
Running through the field where all my tracks will be concealed
and there is nowhere to go

Dani California

Dani California e numele unei fete pe care am cunoscut-o in nenumaratele mele calatorii prin America.Era o fata de care mi-a placut.Doamne,era asa frumoasa!Avea un farmec aparte,era deosebita si diferita fata de oricare alte fete, pe care le cunosc sau le-am cunoscut.S-a nascut in Mississippi,tatal ei era fierar.Dani semana foarte bine cu mama ei,in special la caracter.Cam atatea stiu despre familia ei,alceva nu mi-a mai spus.Doar ca erau saraci.
Dani nu s-a putut incadra in piesaj niciodata,nu avea prieteni si nu-i pasa de viata.A platit pretul mai tarziu cand,a ajuns sa vanda fiare vechi sau resturi de masini prin Alabama.Atunci am intalnit-o prima data.Eram rece cu ea si nu intelegeam ce rost are compania mea.Ea nu stia ca se poate mai rau decat sa fi sarac si a inceput sa calatoreasca prin America in cautarea unui scop.Eu eram doar o umbra pentru ea,banuiesc ca tinea la mine si asta ar fi fost motivul pentru carea ea ma ducea oriunde.Era foarte rebela,cauta doar sa supravietuiasca si ii placea la nebunie sa faca asta.Ii placea sa traiasca de pe o zi pe alta si nu o deranjau privirile ciudate ale oamenilor.A inceput sa jefuiasca banci,a devenit o fugara,iar eu am suferit cel mai mult,eram tot timpul dupa ea.
Era o iubareata si o luptatoare,nu se temea de nimeni si de nimic iar eu ma simteam coplesit de superioritatea ei.Diavolul a aflat si el de vestita Dani California si a vrut sa-i ia sufletul.Am vrut sa o avertizez,stiam de planurile necuratului,dar m-am gandit ca asa e mai bine.Ar insemna o eliberare a mea din mainile ei puternice,ce m-au tinut strans atatia ani...
Dar o iubeam.Nu m-a ascultat,a ras si a facut glume pe seama mea.Eu imi ziceam"O iubesc pana la moarte!"...si asa a si fost
"Draga Dani,cine a stiut ca tu ai doua personalitati?Cine a stiut care e buna si care e rea?Dece te duci?Cati oameni au murit incercand sa demonstreze ceva?Esti prea reala sa iti spun adio.Prea reala si prea trista.."
A pastrat tot ce a fost mai bun la final, incerca sa fure guri de aer,sa mai respire putin, insa nu a mai reusit.
Acum,cand ma gandesc la ea,o vad in toate fetele pe care le cunosc.Amintirea ei e inca vie si la fel de pura.Nu am uitat-o.
Si asa am ajuns sa-i zic "Odihneste-te in pace,draga California",cu un zambet pe buze si o senzatie de eliberare majora."Nu uita draga Dani,eu te iubesc pana la moarte!"

California rest in peace
Simultaneous release
California show your teeth
She's my priestess, I'm your priest
YEAH, YEAH

Jupiter

1. Dani California
2. Snow ((Hey Oh))
3. Charlie
4. Stadium Arcadium
5. Hump de Bump
6. She's Only 18
7. Slow Cheetah
8. Torture Me
9. Strip My Mind
10. Especially in Michigan
11. Warlocks
12. C'mon Girl
13. Wet Sand
14. Hey

Intro

In urma cu 3 ani am ascultat un album care mi-a schimat viata.Poate o sa va para ciudat,eu ascult si Red Hot Chili Peppers.Zic asta pentru ca,majoritatea postarilor au versurile sau melodiile lui Eminem.Red Hot Chili Peppers e o trupa relativ cunoscuta,mie mi-au placut din prima!Sursele mele de inspiratie sunt variate,insa albumul de care va vorbesc e un sac fara fund cand vine vorba de inspiratie.Stadium Arcadium,sau cum sa aduni tot ce e frumos din lume si din univers si sa faci versuri si muzica.M-am gandit sa scriu niste povesti,35-36 la numar,in care sa adun niste trairi,niste senzatii pe care pe mine ma fascineaza de fiecare data cand ascult acest album.Acum astept parerea voastra,a celor care mai dati cu ochiu prin blogul meu.Mi se pare ciudata ideea,totusi ar fi ceva.Chiar vreau sa stiu ce credeti despre treaba asta,daca merita sau nu.Eu o scriu povestile astea pentru mine,cum fac de obicei,vreau doar sa stiu daca are rost sau nu.

At the End of the World

Aici nu e capatul lumii.Insa capatul lumii il poti vedea de aici.E locul unde sufletele zac in pamant,locul unde umbrele sunt pretutindeni si vegheaza asupra mea.Fantomele sunt singurele care au mai ramas din intregul paradis uman.O negura placuta,ce patrunde prin pietrele de mormant,intra prin mine.Clopotele bat.Plang moartea trecutului.Un sunet ce candva alunga furtuna,un sunet ce plangea mortii,azi ingroapa amintirile.Se lasa o vraja peste spiritele vii care se afla in cimitir,o magie stranie a unui viitor ciudat.Eu ma gandesc la visele pe care le-as fi avut,la momentele pe care nu le-am trait,la clipele care s-au pierdut in tot acest timp sacru si pe care le-am profanat.Tristetea a ajuns la pragul de extaz.E o speranta impusa de subconstient,e o stare de optimism involuntara.Si toate se petrec in momentul in care vreau sa ma retrag.Stiu ca ar trebui sa fac o pauza,sa ma opresc putin,dar vreau sa lupt.Senzatia,stiu prea bine,e de moment.Sunt las,apatic,fara ambitie,dar pentru un moment vreau.Vreau ceva,orice,sa fie.Dar cateodata suntem nevoiti sa plecam si fara ceva,sa plecam cu mainile goale.Asta fac mereu,sunt obisnuit si imi place.Ma gandesc la toate sufletele uitate in cimitir,oare au plecat cu mainile goale?Nu stiu,tot ce stiu e ca in urma lor a ramas doar o piatra sau o cruce de fier.Suflete ce s-au pregatit pentru un viitor care....a fost.Noi ne pregatim pentru un viitor care...n'o sa fie.Da,ma simt mai optimist ca niciodata si e o ironie proasta,gandesc pesimist dar sunt optimist.Sau e invers?Sunt atatea morminte,incat realizez ca sunt inconjurat numai de morti.Ca sa fi trist tre sa fi mai intai fericit.Zambesc,de ce sa fiu trist?Si cimitirul e frumos cand esti fericit.Insa,realitatea e cu totul alta.Fanteziile vin si se duc.Visele,ambitiile,iluziile...sunt cele care ne fac lumea mai frumoasa.Cred totusi ca un om puternic nu e acela care is traieste viata in sperante,in magii,in vraji si minuni.Un om puternic e acela care vede realitatea si stie ca fanteziile nu-s reale.Povestile sunt frumoase,ambitiile sunt mari,dar amagirile sunt mult mai crunte si mai grele.