marți, 5 ianuarie 2010

Snow ((Hey Oh))




Deschid ochii,incepe viata.E 5 dimineata si eu ma gasesc pe strada ninsa,pasii mei sunt primii pasi pe calea celesta si simt nevoia sa ma dau la o parte,sa o iau pe un alt drum.Mi-as da viata ca sacrificiu,sa fie iarna pentru totdeauna.O viata am facut lucruri doar pentru ca rezultatul lor sa fie o stare de beatitudine.Nu am reusit.E ora 5 dimineata si simt o euforie pe care nu am simtit-o niciodata.Stau ascuns sub o scoarta albastra, pictata cu stele, din care cade ninsoarea peste pamant si imi perturba fiinta.E asa frumoasa zapada incat nu mai am unde merge.
Alerg pe daluri stiind ca urmele imi vor fi acoperite si ca nu am unde sa ma duc.Nu e frig,nu e cald,e o senzatie mult mai divina.Imi pierd relativ cunostinta,cu fiecare mic cristal de apa si care se jertfeste pe pielea mea.Imi vine sa plang de fericire cand vad cum toata viata am cautat o multumire sufleteasca si azi,acea multumire ce vine asa usor din acel loc numit cer.Sa zic ca ma fascineaza ar fi putin.
Ma simt asa strain,nu vad pe nimeni,sunt singurul care are parte de acest fenomen?E un fenomen pe care il atribui fortei divine,nu pot sa ma gandesc la alcineva.Ma las purtat pe valurile de zapada,pe nametii albi perfect asezati pe dealurile moarte.
Nu stiu unde ma aflu,m-am pierdut.Nu am nevoie de nimic,e inca intuneric si continua sa ninga.Nu mai vreau nimic de la viata,ma multumesc cu atat.

The more I see the less I know
The more I like to let it go... hey oh...
Deep beneath the cover of another perfect wonder
Where it's so white as snow
Privately divided by a world so undecided
And there is nowhere to go
In between the cover of another perfect wonder
and it’s so white as snow
Running through the field where all my tracks will be concealed
and there is nowhere to go

3 comentarii: